Ireal de frumoasă, înconjurată de apele azurii ale mării ce mângâie neobosită țărmul stâncos și auriu cu ale ei valuri înspumate – așa ne așteaptă Malta să o descoperim. Iar noi pornim într-o expediție ce se anunță a fi plină de inedit.

Malta, Gozo și Comino sunt trei insulele populate din cele şapte ale însoritului arhipelag maltez, care ne atrag pe noi și pe alți peste 1 milion de turiști, anual, prin frumusețea naturală, vestigiile culturale şi plajele exotice. Având puțin peste 100 de kilometri pătrați, această țară confirmă zicala că esențele tari vin în ambalaje mici, concentrând atâta frumusețe pe o întindere extrem de mică.

Odată ce am poposit, această mică țară insulară ni se prezintă ca un adevărat muzeu în aer liber. Cu o istorie de peste 7 milenii, Malta este considerată o adevărată comoară a patrimoniului istoric. Ea păstrează rămășițele celor mai vechi structuri create de om - templele neolitice care au fost construite mult înaintea faimoaselor piramide egiptene, altarele și locurile de veci feniciene, vilele și băile romane antice, capelele medievale, palatele în stil baroc, catedralele renascentiste.

Malta ne oferă o imagine vie a unei istorii îndelungate și fascinante. Datorită locației sale strategice, este marcată de succesiunea continuă a cuceritorilor străini – de la fenicieni, romani, arabi, normanzi, burboni, cavalerii Sfântului Ioan, la sicilieni, francezi și britanici. În 1964, Malta își câștigă independența față de britanici.

Iar această istorie tumultoasă și schimbătoare a conturat caracterul internațional al poporului său – care a știut să se adapteze vremurilor preluând și modificând cu ingeniozitate ideile noi aduse de cuceritori. Acest specific îl observăm în amalgamul stilurilor arhitecturale, în limba malteză, care este o combinație între italiană și arabă, și nu în ultimul rând, în bucătăria diversă și creativă.

În Malta putem găsi 365 de biserici, adică, câte o biserică pentru fiecare zi din an. Pe majoritatea fațadelor bisericilor sunt amplasate 2 ceasuri. Un ceas indică ora corectă, pe când celălalt arată o oră greșită, pentru a-l induce în eroare pe Aghiuță, iar acesta, ocupat cu aflarea orei exacte, să nu mai găsească timp să deranjeze credincioşii în timpul slujbei.

Aventura noastră malteză începe din capitala La Valetta, cea mai mică capitală din Uniunea Europeană. Orașul se află în întregime înscris în Patrimoniul UNESCO, având cea mai mare concentrare de monumente istorice din lume. Multitudinea de edificii datează de pe vremea Cavalerilor ioaniți, care, provenind din familii cu dare de mână, au construit numeroase biserici, palate, grădini, catedrale. La Valleta a fost proiectat pentru a deveni un oraș-fortăreață, ce avea rolul de apărător al lumii creștine, la inițiativa Papei Pius al IV-lea.

Pentru a pătrunde misterele cavalerilor maltezi mergem să vizităm una dintre cele mai vechi clădiri construite pe insulă – Palatul Marilor Maeștri. Astăzi, aici se află Palatul Președintelui și birouri parlamentare.

De aici ne îndreptăm să admirăm catedrala Co-Catedrala, ce adăpostește renumitul tablou a pictorului Caravaggio: „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” și mormintele mai multor prinți europeni. La intrarea în catedrală suntem întâmpinați de un mesaj scris pe jos: „Acum călcaţi pe mormintele noastre, dar va veni vremea când şi ale voastre morminte vor fi călcate de alţii”.

Pentru o „doză” de natură alegem să ne îndreptăm către Grădina Upper Barakka. Aceasta a fost inițial destinată pentru a oferi un loc de recreere pentru cavalerii Sfântului Ioan.

Dacă vrei să te transformi pentru câteva ore într-un personaj din filmul Poppey Marinarul, trebuie să știi că acesta a fost filmat chiar pe insula pe care ne aflăm noi acum, Malta, în apropiere de orașul Millieha.

De la Poppey plecăm către sătucul de pescari Marsaxlokk, unde se află celebrul port ce-i poartă numele şi unde a avut loc întâlnirea dintre Bush și Gorbacev, care a pus capăt Războiului Rece. Pentru că în zorii zilei, pescarii urcă în bărcuțele lor colorate și pleacă în larg să prindă pește, aici e locul potrivit pentru a ne înfrupta din preparatele ce ni le oferă din belşug marea. Savoarea autentică a Maltei poate fi gustată anume în asemenea locuri.

De aici urmează să ne îmbarcăm pe un feribot și să pornim către cea mai mică insulă locuită din arhipelagul maltez, insula Comino.

Apă azurie, plaje de culoarea mierii de mai, golfuri, grote în stânci erodate de trecerea vremurilor, pe toate le găsim pe insulița ce măsoară doar 3,5 km în diametru.

Cu greu ne despărțim de această insuliță, dar e vremea să o luăm din loc spre Gozo, insula descrisă de Homer în Odiseea. Aici, într-o peșteră, se spune că ar fi fost ținut captiv Ulise de către frumoasa nimfă Calypso, fiica lui Atlas. 

Pe lângă superbele peisaje, vreau neapărat să descoperim împreună templele preistorice Ggantija, mai bătrâne cu o mie de ani decât Stonehenge și mai bătute de vânturi decât piramidele din Egipt. Aici tronează două temple atât de înalte, încât localnicii credeau că au fost construite de niște uriași.

Pe insula Gozo, în anul 60, se zice că ar fi ajuns și Apostolul Pavel, pentru a răspândi creștinismul. În cinstea lui găsim înălțată o biserică, în orășelul Marsalforn.

Veni însă și timpul să ne lăsăm ademeniţi de aromele bucătăriei tradiționale malteze, care este una rustică și bazată pe produse de sezon. Relațiile dintre locuitorii insulelor și popoarele ce s-au perindat de-a lungul veacurilor pe tărâmurile malteze a dat naștere unei gastronomii inedite.

Bucătăria malteză conține o sumedenie de feluri de mâncare preparate în vase de lut, pe vatra din piatră numită kenur. Mâncarea se gătește lent, la foc mic, pentru a economisi lemnele.

Vastul repertoriu de feluri de mâncare este îmbibat cu istorie și influență multiculturală. Cu toate că bucătăria malteză are mai multe ingrediente comune cu alte bucătării mediteraneene, cum sunt roşiile, ceapa, usturoiul, pastele, orezul, peștele, caracatița, iepurele, ierburile aromatice, uleiul de măsline, aceasta a creat noi feluri de mâncare specifice, extrem de savuroase.

Gustul bogat i-au asigurat un loc în cărțile de bucate malteze sub denumirea de Supa văduvei.

Supa văduvei (Soppa tal-Armla)

Ingrediente:

Într-o oală mare sotăm în unt, până se înmoaie, usturoiul și ceapa.

Adăugăm în oală cartofii, morcovii și țelina tăiate cubulețe, fasolea, conopida ruptă în buchețele mici și amestecăm. Turnăm supa de legume, adăugăm pasta de tomate, sarea și piperul și acoperim cu un capac. Lăsăm să fiarbă timp de 15-20 de minute, apoi adăugăm pătrunjelul tocat.

Luăm un ou și-l spargem cu grijă într-un polonic, ca mai apoi să-l introducem atent în supă, acesta trebuie să rămână întreg. Fierbem câte un ou pentru fiecare porție pe care o vom servi.

Într-un bol se pune o bucată de brânză, se toarnă deasupra supă, apoi se pune în farfurie și un ou fiert, iar deasupra mai presărăm niște pătrunjel proaspăt tocat.

Potrivit pentru o gustare rapidă, dar care să păstreze aroma mediteraneană este sandviciul maltez cu roșii îndulcite de căldura soarelui şi conservă de pește.

Pentru că pe meleagurile noastre găsim mai greu anumite ingrediente (cum ar fi kunserva, o pastă din roșii uscate la soare, produsă în Malta, sau capere) vom adapta ușor rețeta.

Sandvici maltez (Hobz biz-zejt)

Ingrediente:

2 felii de pâine (cu coaja tare, preferabil de casă)

Decojim roșiile (pentru a fi mai ușor turnăm peste ele apă fierbinte și le lăsăm în apă timp de 30 de secunde). Le tocăm mărunt și amestecăm cu usturoiul zdrobit. Ungem feliile de pâine pe o parte cu ulei de măsline. Deasupra punem pasta de roșii obținută. Presărăm piperul și sarea, apoi punem tonul și pătrunjelul tocat.

Se spune că ravjul a apărut în bucătăria malteză ca răspuns la interdicţia dată de biserica catolică de a consuma carne vinerea. Acest fel de mâncare nu e altceva decât un fel de colțunași, serviți cu un sos de roșii.

Cernem făina și sarea cu grijă, adăugăm ouăle și frământăm până când aluatul devine elastic. În cazul în care e prea tare, adăugăm un pic de apă rece. Acoperim aluatul cu un prosop și-l lăsăm să se odihnească timp de o oră.

Brânza se amestecă cu ouăle bătute bine până obținem o consistență cremoasă, apoi adăugăm sare, piper, pătrunjel tocat mărunt.

Împărţim aluatul în 2 bucăți din care formăm bile pe care le întindem cu ajutorul unui sucitor. Tăiem aluatul fâșii, apoi îl tăiem în pătrate cu laturile de 4 cm. În centrul acestora punem câte o lingură de cremă de brânză.

Împachetăm în formă de semilună, având grijă să lipim bine marginile (putem să presăm cu dinții unei furculițe pentru a lipi mai bine).

Într-un vas mare cu multă apă punem să fiarbă timp de 5 minute ravioli, până se ridică la suprafață.

Cât acestea fierb, pregătim sosul: decojim roșiile, tocăm busuiocul și punem totul în blender. Adăugăm sare, piper și amestecăm bine pentru a obține o pastă.

Punem ravioli în farfurii și servim cu sosul de roșii și cașcavalul ras deasupra.

Mă găsiţi și pe blogul meu: www.gurmandhoinar.wordpress.com