- Venind spre Chişinău, în avion mi-am amintit de sentimentele mele din 2000, când am văzut această ţară pentru prima dată. Mi-am amintit de visele ce le-am avut atunci, în 2000, când am văzut potenţialul acestei ţări. Atunci mi-am imaginat la ce nivel de dezvoltare ar putea să ajungă Republica Moldova în 10-15 ani, dacă va fi pus în valoare ceea ce are ţara. Uitându-mă la situaţia de azi, mă văd nevoit să vă spun că sunt deziluzionat. Constat cu regret că ţara voastră a avut până acum doar guvernări lipsite de viziune, dar şi de capacitatea de a consolida forţele societăţii în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai. Se pare că au lipsit aproape cu desăvârşire politicile de dezvoltare care se impun în mod obiectiv. Priorităţile naţionale au fost neglijate, iar intereselor personale sau de grup le-a fost acordată prioritate. În 15 ani s-ar fi putut face foarte mult. O arată exemplul Republicii Germane. Noi în perioada 1950-1965, prin efortul consolidat al oamenilor şi autorităţilor, am făcut atunci un salt enorm, chiar dacă ţara fusese distrusă de război. Nouă ne-a reuşit „miracolul economic german” nu pentru că am fi avut mai multe resurse sau posibilităţi decât moldovenii. Noi ne-am unit pentru a ne reface ţara şi am reuşit.

Dar unde este miracolul economic moldovenesc? Regiunea de unde vin, de la Trier, a fost una foarte asemănătoare cu Republica Moldova; o regiune agricolă şi viticolă foarte slab industrializată, care a fost ani de zile cea mai săracă dintre regiunile vestice ale Germaniei. Dar printr-un efort de 25 de ani am reuşit să urcăm de la cei mai modeşti indicatori social-economici la o situaţie peste media generală pe ţară. Ne-a reuşit graţie cointeresării investitorilor locali, iar în anii 2008-2009, când toată lumea s-a confruntat cu o mare criză, regiunea noastră nu a simţit acest regres. Asta deoarece am avut un plan local de dezvoltare prin care i-am putut interesa pe investitori să ne fie solidari.

Astăzi, în opinia mea, RM are nevoie de un Master-plan de dezvoltare regională, de unul pentru infrastructură, un Master-plan în domeniul energetic şi încă unul pentru favorizarea ideilor inovative. Unul dintre avantajele Moldovei la nivel în regiunea în care vă aflaţi este faptul că sunteţi unica ţară din Europa unde există cinci limbi materne de importanţă regională. Acesta este un potenţial foarte mare. Dacă veţi reuşi să-l combinaţi cu o infrastructură de acces la internet, avansată, în toată ţara, aveţi posibilitatea să oferiţi servicii internaţionale de aici, din fiecare sătuc din Moldova. Dar pentru aceasta aveţi nevoie de o strategie, de un proiect de ţară prin care să opriţi exodul tineretului bine pregătit, care astăzi pleacă din raioane la Chişinău, iar mai apoi peste hotare.

- Și la ce exemplu european credeţi că ar putea să privească Republica Moldova?

- Luxemburgul poate fi în acest sens un model pertinent. Este cea mai mică ţară din Uniunea Europeană, dar are, de exemplu, cei mai mulţi sateliţi comerciali plasaţi pe orbita planetei noastre. Există acolo un sat în care lucrează câţiva specialişti foarte bine pregătiţi, cu salarii foarte mari, care dirijează sateliţii din spaţiu. Dar domeniile în care şi Moldova poate să-şi găsească o nişă foarte profitabilă sunt foarte multe. Trebuie, pur şi simplu, să vă puneţi în valoare creativitatea.

- Ce neajunsuri de sistem ar trebui să fie remarcate în primul rând, când este vorba despre Republica Moldova?

- În Moldova nu există o atmosferă creativă, unde iniţiativa este favorizată. De exemplu, în oraşul Lvov din Ucraina iau naştere toate ideile cele mai noi şi mai interesante; astăzi, dacă vorbim despre procesul inovativ din Ucraina, trebuie să remarcăm faptul că primele lucruri se fac la Lvov. După aceea, ideile respective sunt multiplicate în toată Ucraina. Lvovul s-a transformat într-o avangardă a creativităţii. Și RM trebuie şi poate să devină un avangardist în generarea de idei, soluţii etc.

- Una dintre problemele interne, care generează multă instabilitate şi tensiuni, este aceea că unele forţe politice ne împing spre Vest, iar altele spre Est. Cum, în opinia Dumneavoastră, ar trebui să procedeze autorităţile moldovene în relaţiile cu Vestul şi cu Estul?

- Guvernul RM trebuie să valorifice la maximum statutul constituţional de neutralitate permanentă, pentru a evita situaţiile în care Republica Moldova s-ar putea pomeni în postura de duşman al unor actori internaţionali. A nu fi duşmanul nimănui, ci partenerul tuturor, este o însuşire pe care ţara voastră ar trebui să şi-o consolideze definitiv. În opinia mea, Moldova are o vocaţie specifică. Moldova poate fi un pod dintre Vest şi Est, iar din această calitate a sa ar putea să câştige enorm de mult atât ca expresie economică, dar şi diplomatică, tehnologică, de securitate naţională. Repet, din ţara voastră poate fi deservită, în limbile materne ale cetăţenilor moldoveni – româna, rusa, ucraineana, bulgara, găgăuza foarte asemănătoare cu turca, o piaţă de circa 350 de milioane de oameni. Republica Moldova ar trebui să profite de suveranitatea sa pentru a dezvolta nişte vectori sectoriali de servicii internaţionale prin legi cadru care sunt interesante pentru diferite întreprinderi. Voi aţi putea să fiţi puntea de legătură comercială între oamenii de afaceri din diferite ţări. Aveţi, aşa cum am mai spus, avantajul celor cinci limbi, dar şi capacitatea unică de a-i înţelege pe oamenii de diferite culturi. Capacităţile moldovenilor nu se limitează doar la calitatea de a fi interpreţi la nivel lingvistic, ci şi culturali.

- Ce sfat aţi avea Dumneavoastră, ca expert în economie, dar şi ca cetăţean al Germaniei, pentru tinerii din Republica Moldova care sunt tentaţi să plece din ţară în căutarea unei vieţi mai bune în altă parte?

- Implicaţi-vă în crearea unui spaţiu în care creativitatea, ideile, iniţiativa, vor fi puse în valoare. Aici, în Moldova, viaţa este mai interesantă pentru o persoană creativă. Voi, spre deosebire de europenii din Vest, aveţi ocazia să participaţi la edificarea unei ţări. În Uniunea Europeană deja totul este făcut. Dar aici, în ţara voastră, puteţi face multe lucruri noi, poate chiar mai bune decât în altă parte, inclusiv în UE. Dar prima şi cea mai importantă condiţie este să fiţi solidari şi să vă implicaţi în asigurarea unui spaţiu propice pentru oameni creativi. Totul porneşte de la viziune şi de la creativitate. Dar viziunea voastră ar trebui să cadreze cu identitatea voastră culturală şi spirituală, cu rostul de a fi al Moldovei, cu vocaţia ţării.

- Domnule Norbert Neuhaus, vă mulţumim mult pentru acest interviu!

- Vă mulţumesc şi eu! Sper ca în următoarea perioadă să reuşiţi să faceţi ceva comparabil cu miracolul economic german!