Înlăturarea lui Smirnov de la putere nu va schimba prea mult situaţia în dosarul transnistrean. Cu toate acestea, există şanse că viitorul context va fi unul mai favorabil găsirii unei soluţii. Aşa cum urmează schimbarea interlocutorului din stânga Nistrului, Chişinăul trebuie să traseze liniile roşii ale viitoarei concilieri, astfel încât formatul care va fi propus să nu afecteze funcţionalitatea statului Republica Moldova şi demersul ei de integrare europeană.

Bulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Traiceo Traikov.

Viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi, 27 decembrie, declaraţii optimiste în legătură cu alegerea unui nou lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuşi, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaşte procesele electorale din regiunea care nu se află sub jurisdicţia sa constituţională.

Potrivit datelor preliminare anunţate de Comisia Electorală Centrală din Transnistria, pentru Evgheni Şevciuk au votat peste 73% din alegători, informează „Moldpres” cu referire la agenţia de ştiri oficială de la Tiraspol „Olvia-press”.

Trăim într-o perioadă a mixajului. Valorile s-au estompat, bucuria s-a transformat în distracţie, culorile s-au diluat. Moş Crăciun a luat locul lui Iisus, iar colindele au devenit prilej de venituri suplimentare. Sărbătorile de iarnă sunt furnizate la pachet, într-o frenezie care nu mai are nimic din atmosfera Betleemului.

Dragi cititori,

Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos să vă aducă tuturor multă sănătate, dragoste, pace, linişte şi bucurie sufletească. Lumina sfântă de la Betleem, care se revarsă asupra lumii de mai bine de două mii de ani, să intre în casa fiecăruia şi să ne călăuzească tot timpul şi la tot pasul.

Marian Lupu a devenit o calamitate naţională. Criza politică, cea economică şi socială are un nume concret – Marian Lupu. Din cauza ambiţiilor maladive de politician complexat ale acestuia, Moldova se zbate de mai bine de doi ani şi jumătate într-o criză profundă. Din păcate, criza se tergiversează nu doar din cauza obsesiei lui Lupu de a-şi satisface ambiţiile sale orgolioase, dar şi din cauza intereselor oligarhice periculoase, care se ascund în spatele acestui individ.

Cine-ar fi zis şi cine-ar fi crezut că bătăliile prezidenţiale de la Chişinău şi Tiraspol sunt părţi ale aceluiaşi joc derulat în lumina reflectoarelor geopolitice? Dar e adevărat. Politica de la noi este politică doar în măsura în care este continuarea geopoliticii. Parafrazând cuvintele Ecleziastului, putem spune fără teama de a greşi în cazul Republicii Moldova: geopolitica geopoliticii şi toate sunt geopolitică!

Premierul Vlad Filat este dispus să dezgroape securea războiului şi să reia ostilităţile cu gruparea rivală din arcul guvernamental, cea a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Cel puţin, asta ar fi de înţeles din declaraţiile pe care le-a făcut luni premierul într-o emisiune la Pro TV Chişinău.

Pe data de 16 decembrie, în Parlament s-a produs inevitabilul, intuit de toată lumea, cu excepţia lui Marian Lupu şi Mihai Ghimpu. Un deja vu, care riscă să se transforme într-un coşmar fără sfârşit. Neobositul candidat Marian Lupu, proaspăt coafat şi împopoţonat, grav şi solemn, şi-a ţinut iarăşi discursul de intenţie, la tribuna centrală a Parlamentului. Cuvântarea trebuia să-i convingă pe cei prezenţi că un preşedinte de ţară mai bun decât el nu există. Publicul s-a prefăcut că-l crede şi a aplaudat cu însufleţire.

Guvernarea celor două Alianţe „proeuropene” a accentuat un fenomen care, chiar dacă a şi existat anterior, sub actualii guvernanţi a cunoscut o dezvoltare fără precedent – coruperea în scopuri electorale. Nu am în vedere doar pungile cu orez, sare, murături, macaroane, scutece, găini şi câte şi mai câte, oferite alegătorilor în schimbul votului. La acest capitol au excelat toate partidele, fără excepţie.

Tragicomedia intitulată „alegerea preşedintelui” continuă. Atunci când toţi şi-au închipuit că aceasta a ajuns la firescul sfârşit şi că eroul principal s-o fi retras în solitudine, „într-o zonă de meditaţie”, să-şi lingă rănile, dacă nu chiar să-şi toarne cenuşă pe cap, iată că spectacolul a luat o nouă turnură, cu tentă de detectiv.

Interviu cu analistul politic Igor Boţan, acordat postului de radio Europa Liberă

1. La 16 decembrie, în Republica Moldova s-a produs un eveniment plin de simbolism. În această zi, s-au prăbuşit doi titani postsovietici, membri marcanţi ai PCUS – Marian Lupu (membru PCUS 1988-1991, iar după 2005 - membru PCRM) şi Igor Smirnov (membru PCUS din 1963, komsorg). Anume în această zi, Comisia Electorală Centrală a Transnistriei a recunoscut validitatea alegerilor, punând cruce pe destinul politic al lui Smirnov.

Comportamentul lui Marian Lupu este contradictoriu. Pe de o parte, dânsul reiterează că nu se ţine de funcţie, iar pe de altă parte, nu renunţă la ea. Mai mult ca atât, îşi mai înaintează încă o dată candidatura. Vlad Filat este împotrivă, poziţia lui Mihai Ghimpu încă nu se cunoaşte, iar Lupu deja îşi înaintează candidatura.

Unite de interesele lor şi divizate de valorile lor, Europa şi Rusia sunt obligate să se înţeleagă într-un joc de Popa Prostul în care Bruxelles se preface că pledează pentru mai multă democraţie, iar Moscova se face că ascultă, cum am văzut încă o dată la summitul din 15 decembrie.

În 19 decembrie, Lichtenstein a devenit cel de al 26-lea membru al spaţiului Schengen, o adeziune care fusese aprobată de UE în martie trecut. „Este o zi mare pentru Lichtenstein”, se bucură Volksblatt.

Frâiele puterii vor fi ținute la Phenian, după moartea lui Kim Jong-il, nu de fiul dictatorului, considerat ”Marele Succesor” - dar fără experiență și mult prea tânăr - ci de câțiva consilieri.

Presa europeană aduce un omagiu aproape unanim dramaturgului, disidentului şi primului preşedinte al Cehoslovaciei postcomuniste, care a murit pe 18 decembrie din cauza cancerului, la vârsta de 75 de ani.

Liderii comunităţii româneşti din Serbia, de altfel cea mai numeroasă minoritate etnică din această ţară, au fost săptămâna aceasta ţinte ale unor atacuri cu focuri de armă, pe fundalul unei atmosfere antiromâneşti întreţinute de unele publicaţii sârbe ultranaţionaliste, dar şi de către anumiţi reprezentanţi ai statului sârb şi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe. Presa de la Belgrad şi Bucureşti a relatat pe larg despre aceste incidente grave şi fără precedent. Reacţiile oficiale nu au întârziat să apară.

Pentru locuitorii din Rădeni, Călăraşi, lipsa apei potabile a fost întotdeauna o problemă cotidiană. De curând, în localitate a fost dată în exploatare o fântână arteziană. Din cele peste 500 de gospodării din sat, 60 s-au conectat deja la apeduct.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton, a lansat luni seară, 19 decembrie, un apel la dialog deschis şi constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea preşedintelui ţării.

PCRM acuză Fondul Monetar Internațional (FMI) de amestec ilegal în treburile interne ale Republicii Moldova, cerându-i să adopte Bugetul de Stat și politica bugetar-fiscală până la finele anului curent. ”Acțiunile FMI denotă o implicare ilegală directă în politica promovată de Chișinău.

Proiectul de lege privind modificările în legislaţia actuală ce reprezintă politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova, începând cu anul 2012, a fost aprobat în prima lectură, însă aprobarea în lectură finală nu va fi un exerciţiu simplu. Or, principalele obiecţii vin tocmai de la deputaţii din alianţa de guvernare. Care sunt cauzele unei atare situaţii? Este oare acest proiect atât de prost încât să nu poată fi votat de alianţă fără modificări serioase?

La 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind examinarea constituţionalităţii unor legi de modificare a condiţiilor de asigurare cu pensii şi alte plaţi sociale pentru unele categorii de salariaţi.

Domnule Ion Ţurcanu,

Sunt născut în 1930, în comuna Iabloana, raionul Glodeni. Am absolvit şcoala de pedagogie, iar apoi institutul – Facultatea de Fizică şi Matematică. Am lucrat 40 de ani în calitate de învăţător, iar în prezent sunt pensionar. Ce m-a făcut să vă scriu? Citesc şi recitesc articolele Dumneavoastră din FLUX, ziar la care mă abonez de când a apărut. Când am văzut că parlamentarii nu se înţeleg – două partide spun că suntem români (ceea ce este adevărat), iar opoziţia spune că suntem moldoveni –, am decis să vă scriu.

Râul Prut ar putea deveni navigabil de la Stânca Costeşti şi până la Ungheni. Ideea a fost discutată marţi, 20 decembrie, în cadrul întâlnirii preşedinţilor din cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, la care au participat şefii a 20 de raioane din Republica Moldova şi 2 judeţe din România, scrie presa română.

Catedra Ştiinţe Politice a Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova şi Asociaţia pentru Cultură Civică şi Conciliere Socială au organizat şi desfăşurat proiectul de asistenţă social-materială „Dar din dar”. Acest proiect este unul de voluntariat, care urmăreşte susţinerea materială, financiară şi spirituală a tinerilor şi copiilor din orfelinate de către studenţii din instituţiile de învăţământ superior, ca o activitate de socializare cu problemele cu care se confruntă tinerii defavorizaţi.

Disciplina „Istoria” va fi reabilitată în grila disciplinelor de examene obligatorii pentru absolvirea examenelor de bacalaureat, pentru absolvenţii de la profilul umanist. Limba şi literatura română va fi prima probă în sesiunea de absolvire a gimnaziului şi de bacalaureat şi pentru elevii alolingvi, informează Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei.

Numărul copiilor care frecventează şcoala în Republica Moldova s-a redus aproape în jumătate în perioada 2002-2011. Datele oficiale, prezentate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), atestă o scădere dramatică a numărului copiilor şcolarizaţi de circa 37 la sută în ultimii 10 ani. Astfel, dacă în 2002 numărul total al elevilor din învăţământul primar şi secundar general constituia peste 600 de mii de persoane, astăzi această cifră este de doar 380 de mii de persoane.

Pentru că la sfârşit de an se obişnuieşte a întocmi clasamente şi a face totalizări, noi l-am rugat pe compozitorul Andrei Sava să ne împărtăşească secrete din culisele pieţei autohtone muzicale.

În ajunul sărbătorilor de iarnă, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, ne propune o incursiune în creaţia cunoscutului pictor Ivan Shishkin cu prilejul a 180 de ani de la naştere. Vernisajul expoziţiei a avut loc joi, 22 noiembrie, dar lucrările pot fi admirate până la 27 ianuarie 2012.

Dacia literară era una din foarte puţinele reviste româneşti, naţionale, despre care se permitea să se amintească la prelegerile de literatură, obligator „moldovenească”, din Moldova Pruto-nistreană aflată, pe timpul studenţiei mele, sub ocupaţie ruso-sovietică. Revistă apărută la Iaşi sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu. Această publicaţie interzisă la mai puţin de patru luni de la venirea-i pe lume o credeam etern destinată doar circuitului de arhivă. Pentru că ceea ce însemna interzis, cenzurat ne era prea bine, revoltător şi dureros cunoscut nouă, celor de după gardul de sârmă ghimpată din stânga Prutului care risca, parcă, să devină apa sâmbetei. Fiecare cu experienţa lui, precum şi a mea, a celui care, în septembrie 1976, am fost izgonit din redacţia ziarului Tinerimea Moldovei, pentru că promovasem spre publicare un articol despre… Mihail Kogălniceanu, în care se amintea şi de unionismul său, şi de prietenul său Grigore Alexandrescu care, însă, „nu avea voie” să treacă Prutul în RSS Moldovenească, el nefiind moldovean, ci muntean. Deci, scos din pâine din cauza unui muntean, chiar dacă, după mamă, eu însumi sunt… Munteanu.

† DANIEL

Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI

„Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească (...), ci de la Dumnezeu s-au născut.”

(Ioan 1, 12-13)

† PETRU

Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN SFÂNTA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI

“Iată, vă vestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul,

Că vi s-a născut astăzi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.”

(Luca 2, 10-11)

Tânăra învăţătoare de la Orhei şi exponenta strălucită a Noii Generaţii, Nina Ungureanu, reuşeşte de fiecare dată să emane energie pozitivă şi o stare de spirit molipsitoare. Responsabilă şi foarte riguroasă în ceea ce face, Nina îmbină perfect munca de profesor cu cea de activist politic. A ales să rămână la Orhei, oraşul ei drag, de care o leagă trecutul, prezentul, dar şi viitorul.

Cele mai noi filme scurte din România şi Republica Moldova vor fi prezentate la cea de-a treia ediţie a Festivalului Filmul de Piatra, care se va desfăşura între 5 şi 8 ianuarie, la Piatra Neamţ, informează organizatorii.