Vă anunţăm că în următoarele două săptămâni, Redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă şi, respectiv, în zilele de 27 iulie şi 3 august, săptămânalul nostru nu va apărea, iar următorul număr va vedea lumina tiparului pe data de 10 august. Această întrerupere nu afectează, sub nici o formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind faptul că, per total, vor fi editate 48 de ediţii pe anul curent, aşa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poşta Moldovei” şi cu alţi distribuitori, şi ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

Preocuparea de bază a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu este rezolvarea problemelor, nevoilor ţării, ci ale familiei lui. Acest lucru s-a văzut cât se poate de clar din interviul pe care şeful statului l-a acordat unui post privat de televiziune şi în care a încercat să explice de ce 400 de mii de lei din haznaua statului trebuie să treacă în buzunarul lui personal.

Comuniştii pregătesc un răspuns pe măsură la decizia Parlamentului de a interzice secera şi ciocanul. Deputaţii din PCRM pregătesc o nouă iniţiativă legislativă, care ar putea şoca opinia publică, dar şi să ia prin surprindere partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană. Este vorba de proiectul de lege privind lustraţia, astfel ca cei care au făcut poliţie secretă în perioada sovietică să NU aibă dreptul să deţină funcţii publice. Surse din PCRM au comunicat pentru EPRESA.md că Vladimir Voronin a acceptat această idee şi că a fost format un grup de lucru, care va elabora acest proiect, care va fi înregistrat în Parlament în această toamnă.

Incredibil, dar adevărat. Comuniştii pregătesc un proiect de Lege a lustraţiei, pe care să-l prezinte spre adoptare Parlamentului în sesiunea toamnă-iarnă. Deşi informaţia a fost contrazisă, într-un fel, de deputatul PCRM, Grigore Petrencu, totuşi, se pare că, în momentul de faţă, au loc discuţii încinse pe acest subiect între fruntaşii comunişti şi este foarte posibil ca, în toamnă, să avem parte de un nou spectacol extrem de interesant pe eşichierul politic moldovenesc.

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege

ART. 1

(1) Orice cetăţean al Republicii Moldova sau cetăţean străin care după 1940 a locuit pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securităţii, ca poliţie politică. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.

O spun din capul locului, pentru a nu lăsa loc de nedumeriri sau speculaţii: condamnarea comunismului sau, mai precis, a activităţii sale criminale în fosta RSSM este un lucru bun, şi cei care protestează împotriva proaspetei hotărâri a Parlamentului în această chestiune fie că sunt, dintr-un motiv sau altul, interesaţi, fie că sunt inconştienţi. Din păcate, şi unii, şi alţii sunt numeroşi. Dar, în fond, atitudinea acestora nu are o pondere serioasă. Cu timpul, părerea lor nu va mai conta chiar deloc. Este în interesul nostru, al tuturor celor care au avut de suferit de la regimul de ocupaţie sovietic, al acelora care au fost şi nu mai sunt şi al acelora care mai sunt şi vor să trăiască în dreptate şi adevăr, să se spună tot adevărul despre acel regim. Şi e normal să dispară comuniştii de croială bolşevică, iar monumentele lor să fie demolate şi simbolurile interzise.

Vladimir Filat s-a întâlnit zilele acestea cu şefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. Pe lângă faptul că premierul le-a cerut acestora să ne reprezinte cu demnitate ţara, el le-a mai transmis un mesaj foarte clar. Unul pe care l-a formulat şi l-a sonorizat, de fapt, ceva mai de mult.

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul pe justiţie, în care a criticat dur România pentru derapajele din ultimele săptămâni, care pun sub semnul întrebării, potrivit oficialilor de la Bruxelles, respectarea statului de drept. În opinia CE, guvernul Ponta a atacat instituţiile democratice ale ţării şi independenţa justiţiei.

Voronin are dreptate: am întârziat cu 20 de ani… Aş fi tentat să spun: „Mai bine mai târziu decât niciodată”, dar revine, aidoma unei pulsaţii nervoase, o altă zicală: „Mintea ţăranului cea de pe urmă”…

Nu există nici o hotărâre a judecăţii în privinţa crimelor din perioada comunistă, în pofida faptului că istoricii au primit acces la arhivele MAI şi KGB. Comisia de studiere a crimelor regimului comunist înfiinţată de Mihai Ghimpu nu a generat nici o listă cu numele persoanelor care se fac vinovate de deportările în masă şi de organizarea foametei, ci s-a limitat la o „apreciere” sterilă.

FLUX a publicat pe 22 iunie 2012 două scrisori venite din partea a doi pensionari, cititori ai ziarului nostru, care se plângeau că au fost amăgiţi şi escrocaţi de sume impunătoare de bani de către un fost avocat, care se numeşte Serghei Mocanu (în imagine), dar că Procuratura sectorului Buiucani a clasat dosarul penal intentat pe faptele săvârşite de acesta din motive total inexplicabile. Cei care nu cunosc subiectul pot să ridice arhiva ziarului nostru şi să citească articolul „Un fost avocat, acuzat de escrocherie. Victimele spun că procuratura îl protejează”, care este disponibil şi pe internet.

Joi, 12 iulie, a avut loc ultima şedinţă din sesiunea de primăvară-vară a Legislativului, potrivit deciziei Biroului Permanent al Parlamentului. Chiar dacă unii deputaţi s-au pronunţat împotriva încheierii actualei sesiuni parlamentare înainte de termen, dorinţa aleşilor de a se odihni a fost mai puternică decât argumentele acestora.

1. Ce credeţi despre faptul că, anul acesta, deputaţii au plecat în vacanţă cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei?

2. Cum apreciaţi activitatea din ultima jumătate de an a Parlamentului Republicii Moldova?

Săptămâna trecută, premierul Vladimir Filat a prezidat şedinţa Comisiei pentru Situaţii Excepţionale în cadrul căreia s-a discutat despre pagubele provocate de seceta din acest an, dar şi de vijeliile şi ploile cu grindină care au urmat arşiţei. Responsabili din cadrul ministerelor şi serviciilor abilitate i-au raportat primului ministru despre măsurile luate în vederea prevenirii altor prejudicii şi au făcut o evaluare a pagubelor provocate până acum de intemperii.

Fiecare apariţie în meniul privatizării a unei bucăţi mai gustoase generează revolte printre vânzătorii proprietăţii publice. Circul din Chişinău nu a fost o excepţie. Imediat ce a apărut pe lista obiectelor expuse vânzării, Ministerul Culturii a solicitat excluderea acestui lot.

În prima parte a lunii iulie, au avut loc două sesiuni ale Universităţii de Vară a Noii Generaţii, la care au participat peste 60 de tineri creştin-democraţi, membri ai Organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”. În special, la Universitatea de Vară au participat tinerii creştin-democraţi veniţi din raioanele Republicii Moldova, mai puţin de la centru.

Săptămâna curentă, pe 16 iulie, s-a stins din viaţă la spital, în urma unui atac de cord, Veronica Garştea, Artistă a Poporului din Republica Moldova şi a URSS, Cavaler al Ordinului Republicii, laureată a Premiului de Stat.

În lumea culturală de la Chişinău se vorbeşte despre o întâmplare care a ajuns să fie transmisă ca un banc, se întâmpla în 2005, şi îi are ca protagonişti pe ministrul Culturii din acea perioadă, Artur Cozma, şi Veronica Garştea. Secretara ministrului Culturii raportează: „Domnule ministru, a venit doamna Veronica Garştea de la Capela Corală „Doina” şi aşteaptă să intre la dvs.” La care ministrul Cozma a răspuns: „Nu ştiam că „Doina” are Capelă Corală”.

(Pagini de jurnal)

30.VII.1981

Cei de la USM „uită” să-l felicite (nu să-l mai şi… omagieze!) pe Paul Mihnea cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Liviu Damian umblă pe hol, intră prin birouri şi se tot vaietă, caută ieşire din situaţia penibilă.

Explicaţia: principiul „Eu şi acum”, marele egoism, în primul rând a prim-secretarului, chiţibuşăria celor care au ieşit ca vai de ei, de ştie doar Dumnezeu cum, de unde şi cu ce, aburcaţi în scaun, reactualizând proverbul cu ţiganul-fecior avansat în post şi bietul taică-său. Astfel că Mihnea rămâne, precum spune titlul unei cărţi a sale, între – Hingher(i) şi Demiurg.

Constantin Curca, unul dintre fruntaşii Noii Generaţii de la Bălţi, este un tânăr ambiţios care munceşte foarte mult pentru a-şi cultiva onorabil calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Dorinţa de a fi mai bun, de a persevera l-a făcut să se alăture creştin-democraţilor. Studiază economia, are deja un serviciu, scrie proiecte şi nu uită nici să citească cărţi valoroase. Constantin spune că nu oboseşte. Şi asta pentru că îi place ceea ce face şi crede sincer că va reuşi să îndeplinească tot ceea ce şi-a propus.

În acest an, Republica Moldova a fost reprezentată la Festivalul Internaţional de artă „Slaveanski Bazar” din Vitebsk, Belarus, de Aliona Triboi. În concurs, Aliona a interpretat trei piese, şi anume: „One more time” şi „Omul nu are alin” de Liviu Ştirbu şi cunoscutul şlagăr al Allei Pugaciova „Arlekino”.

Revista franceză „Breves”, care editează proză scurtă contemporană, dedică noul număr României, prin publicarea antologiei “Nouvelles de Roumanie”, cu zece nuvele semnate de autori ca Mircea Nedelciu, Gabriela Adameşteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu, T.O. Bobe ş.a.