Parlamentul a adoptat ieri, în prima lectură, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice. Potrivit noii legi, partidele politice din Republica Moldova vor primi, începând cu 1 ianuarie 2015, alocaţii din bugetul de stat.

Chiar dacă la momentul revocării sale din funcţia de ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă ne asigura că demiterea s-a produs exclusiv în baza cererii depuse, pentru că şi-a dorit să se dedice mai mult familiei, dar şi carierei, lucrurile nu par să stea tocmai aşa. De altfel, la timpul respectiv, ex-ministrul şi fostul membru PLDM a invocat totuşi un oarece dezacord cu politicile promovate de foştii săi colegi de la guvernare, dând de înţeles că nu a avut mână liberă la minister, iar lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit. De ceva vreme, Negruţă are şi un blog personal, unde îşi împărtăşeşte punctele de vedere în probleme de interes public. Opiniile sunt, cu precădere, critice, iar fostul demnitar de stat este tot mai tentat să suspecteze puterea de incompetenţă şi populism electoral, apreciind că în acest sens, actuala guvernare procedează la fel ca fosta guvernare, pe care potentaţii de astăzi au criticat-o vehement.

Nu este nicio problemă că politicienii îşi mai reglează din când în când între ei conturile. Problema este atunci când fac asta prin intermediul instituţiilor statului pe care şi le-au anexat, folosindu-le în calitate de bâte politice.

Guvernul ne șochează din nou. Astăzi a fost aprobat proiectul de lege cu privire la exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prin care statul urmează să supună controlului munca celor mai nevoiaşe categorii din ţară.

Un subiect fierbinte pe agenda politicilor din domeniul sănătății în contextul semnării acordului DCFTA cu Uniunea Europeană este introducerea unor măsuri adiționale de protecție, cunoscute drept TRIPS+, a drepturilor marilor producători farmaceutici europeni, strecurate cu insistență și impertinență de Directoratul de Comerț de la Bruxelles, în pofida unei rezoluții a Parlamentului European care îi interzice să o facă. Oițele naive sau doar cinice și subversive, gen Moldova, Georgia, Ucraina, au semnat în alb aceste condiții, deși jură ca au negociat acest capitol. Mai mult, Moldova, ca de obicei campioană, se grăbește să le introducă în legislația moldovenească prima, chiar din 17 iulie.

Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

În 2013, salariul minim în Moldova era de 1400 de lei în sectorul privat. Deşi salariul este cel mai mic din Europa Centrală şi de Est şi nu are nimic în comun cu cheltuielile minime reale, totuşi societatea civilă nu protestează în niciun fel împotriva acestei situaţii („Aşa e în ţările sărace”). Sindicatele cer doar o modestă majorare a salariului până la nivelul minimului de subzistenţă pentru o singură persoană; ONG-urile nu au prea îndrăznit nici ele să ceară schimbări majore. Muncitorii se tem să revendice salarii mai mari ca să nu-şi rişte slujbele. Ca rezultat, în ultimii ani, salariul minim a fost majorat, în medie, cu 100-200 de lei pe an.

Un infografic publicat de budgetstories.md arată cum se fac la noi achiziţiile publice şi pentru ce au fost cheltuiţi cei mai mulţi bani în 2013. Autorii studiului menţionează că în economiile contemporane, tot mai multe bunuri și servicii sunt achiziționate de guverne de pe piață de la sectorul privat. În 2013, autoritățile publice din Republica Moldova au cumpărat bunuri, lucrări și servicii în valoare de peste 9,3 miliarde de lei, ceea ce constituie 9,3% din PIB sau circa 24% din Bugetul Public Național pentru anul 2013. Din acești bani, prin procedurile tradiționale de achiziții publice (aproape 6 miliarde de lei) s-au cumpărat bunuri, lucrări și servicii.

Exporturile au crescut uşor în primele cinci luni ale anului în curs, dar această creştere s-a datorat, mai degrabă, reexporturilor. Astfel, în ianuarie-mai 2014 exporturile de mărfuri au totalizat 969,4 milioane de dolari, cu 2% mai mult decât în perioada similară din 2013.

La 15 iulie, sute de credincioşi ortodocşi, clerici, politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor locale Căuşeni, călugări şi oaspeţi din România au venit la bisericuţa de lemn închinată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a complexului monahal „Sfintele femei mironosiţe Marta şi Maria” din Hagimus pentru a aprinde o lumânare în cinstea celui despre care istoricul Nicolae Iorga a spus că este „cea mai deplină şi curată icoană a sufletului românesc”. La evenimentul organizat cu multă dăruire de sine şi dragoste de surorile şi maicile acestui aşezământ monahal a participat Mitropolitul Chişinăului şi al Moldovei, ÎPS Vladimir, împreună cu un sobor de preoţi, preşedintele raionului Căuşeni, Ion Ciontoloi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi, colective folclorice din localitate, ctitori şi enoriaşi din Republica Moldova şi România. Am ales să discutăm despre Sfântul Ștefan cu părintele Teofil Obreja de la Mănăstirea Putna – mănăstirea de suflet a marelui Voievod.

Tinerii din Republica Moldova care doresc să candideze pentru învăţământul de stat din România, universitar şi preuniversitar, pot depune dosarele de înscriere la Comisia mixtă de selecţie, care va activa la Bălţi, Chişinău şi Cahul între 27 iulie şi 7 august 2014.

Diferențele între țări nu sunt doar rezultatul nivelului de civilizație al populației componente, ci și al factorilor care au concurat de-a lungul evoluției istorice. Sunt țări pentru care tradiția reprezintă o sursă de identitate, iar pentru altele secularismul constituie o componentă vitală. Cel puțin, aceasta sugerează un infografic care plasează România pe o altă axă a dezvoltării decât majoritatea țărilor europene.

Miro Cerar, un profesor de drept în vârstă de 50 de ani şi fără experienţă în politică, a pornit în cursa electorală cu un partid înfiinţat în urmă cu doar şase săptămâni şi a devenit noua speranţă a Sloveniei, câştigând alegerile generale şi publicul cu o imagine imaculată de intelectual rupt de clasa politică infestată de corupţie şi cu mesaje contra birocraţiei şi privatizărilor companiilor de importanţă strategică cerute de UE.

Principalul atribut al programului politic prezentat de Jean-Claude Juncker pare a fi moderaţia.

Când, zilele trecute, am citit că şeful importantei staţii americane de spionaj din Germania a fost expulzat, am crezut că este o eroare de transcriere a numelui ţării, statul de provenienţă a respectivului fiind, de fapt, Rusia, R.P. Chineză ori Vietnamul comunist, într-atât de neobişnuită era vestea.

Poliţia britanică a arestat 660 de suspecţi de pedofilie, printre care medici, profesori, asistenţi sociali, lideri de cercetaşi şi foşti ofiţeri de poliţie, a anunţat miercuri, 16 iulie, Agenţia Naţională împotriva Criminalităţii (NCA), transmite DPA.

Liderii europeni nu s-au înțeles asupra persoanelor care ar urma să ocupe cele mai importante posturi în organismul european. Decizia finală a fost amânată pentru sfârșitul lunii august.

Localitatea Ocnele Mari din judeţul Râmnicu Vâlcea a găzduit prima ediţie a Taberei Internaţionale de Pictură şi Sculptură „Vasile Militaru”, cu participarea artiştilor plastici din Republica Moldova şi România.

Personalitate marcantă a şcolii superioare de filologie română din Cernăuţi, profesorul universitar Ilie Popescu a avut parte de o traiectorie a destinului diferită de cea a majorităţii confraţilor săi.

(Pagini de jurnal)

Ieri, telefonează Ioanid Romanescu. „Leule, ce zi este astăzi? Încrustează-ţi bine în minte…” etc. Înţeleg că a apărut volumul meu de versuri „Iluzia necesară”, la ed. „Princeps” din Iaşi. „Remarcă faptul că astăzi nu e 23 august, ci 24”. Fireşte, aluzie la nefastele evenimente istorice. Însă cartea mea nu are nimic în comun cu pactul Ribbentrop-Molotov, semnat, în 1939, la 23 august… Dar oare chiar să nu aibă? Fie şi din motivul că prima mea carte în Ţara mea, România, a apărut atât de târziu… Că eu 40 de ani am fost supus privaţiunilor, muştruluielilor ideologice, politice de tot soiul, şi de cele mai neghioabe feluri.

Monument de arhitectură de însemnătate locală, amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 50 A,B,C (valoarea naţională a fost contestată în timpul studierii), introdus în Registrul monumentelor de istorie a municipiului Chişinău la iniţiativa Primăriei.

Librăria „Geanta cu cărţi”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă romanul lui Savatie Baştovoi „Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari”, tipărit de editura Cathisma în seria de Proză. Cartea a fost tradusă şi publicată în franceză, fiind foarte apreciată de „Le Monde”, „Le Figaro”, „Le Vie”, „Le Point”, care i-au consacrat ample cronici literare.

Încă de când Georges Bataille şi Roland Barthes au disecat mitologiile moderne, a apărut limpede că o parte din ele sunt doar rătăciri colective. Rătăcirile sunt foarte vizibile în tot ceea ce ţine de căutarea rădăcinilor, fenomen înrudit cu teoriile conspiraţioniste.

Nu departe de legendarii Codri ai Cosminului, în localitatea Oprişeni a raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi, s-a desfăşurat simpozionul „510 ani de la trecerea în eternitate a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt”, găzduit de Muzeul „Maximilian Hacman”, sub îndrumarea inimosului profesor de istorie Nicolae Bodnariuc, directorul şcolii din localitate.

(Continuare din numărul precedent.)

- Faci parte dintr-o pleiadă de cineaști plămădită deja într-o perioadă pragmatică, în condițiile economiei de piață. Cum te descurci în cinematografie acum?

Nu există fruct mai potrivit pentru vara asta incendiară decât zemosul pepene roşu, vedeta care ne potoleşte setea şi ne încântă mirosul şi papilele gustative cu a lui savoare proaspătă şi gust de un dulce inconfundabil.

A fi cinic şi agresiv faţă de ceilalţi vă poate dubla riscul de a avea un accident vascular cerebral la vârsta mijlocie sau mai târziu, relevă un studiu realizat de cercetători americani.

Pentru un bronz de revistă şi o piele sănătoasă, urmează aceste sfaturi.

Medicii americani au ajuns la concluzia că numeroase dispozitive electronice, precum telefoanele mobile, consolele pentru jocuri sau tabletele, pot provoca reacţii alergice din cauza nichelului pe care îl au în componenţa lor, potrivit newyork.cbslocal.com.

În acest sezon, interioarele devin mai româneşti, mai nebune, mai rafinate, clasicul este reinterpretat, designul scandinav ia alte forme, etnicul e mai puţin folcloric, iar pop-art-ul este mai actual ca oricând.